I. Incubatie si clocire

Strutii au o perioada de incubatie de 39-59 zile, media fiind de 42 zile.
Managementul clocirii este de o importanta vitala pentru succesul acestui proces. Problemele de clocire se pot datora alimentatiei neadecvate a strutilor pentru imperechere, problemelor de imperechere, manevrarii improprii a oualor, defectiuni ale sistemelor de clocire si incubatie, sau problemelor de temperatura si umiditate.

Managementul de succes al unui sistem de clocire standard necesita experienta si atentie la detalii. Curatenia reprezinta un factor esential. Cladirile pentru clocitor trebuie proiectate astfel incat sa fie rezistente si usor de curatat. Trebuie sa fie suficient de spatioase pentru a depozita volumul anticipat de oua, si trebuie sa fie prevazute cu spatii pentru igienizare, tavite pentru oua, sisteme de racire si depozitare, incubator si clocitor, spatii pentru pui, echipamente de spalare, facilitati pentru igienizare, precum si un birou.

Echipamentul pentru clocitor include un generator de rezerva, incubatoare si clocitoare, tavite pentru manevrare, un aspirator pentru curatare, spalator, tavite pentru spalare si carucioare.

II. Principii generale in clocire

Cei mai multi producatori transfera ouale in clocitor intre zilele 39-40.
Odata ce puiul a lovit cu ciocul coaja de ou, in aproximativ 24-48 ore el va sparge aceasta coaja.
Daca puiul nu loveste coaja, atunci este nevoie de asistenta. In acest caz se face o gaura mica in coaja de ou pentru a permite puiului sa respire. Din acest moment, puiul trebuie lasat singur pentru a-i permite sa se descurce prin fortele proprii. Acest demers poate dura pana la 2 zile.
Puii ies din ou atunci cand sunt pregatiti. Ouale mici sunt clocite mai rapid decat cele mari. Interventia efectuata prea devreme poate produce complicatii la clocire. Cea mai buna metoda consta in a tine „mainile departe de ou” cat mai mult posibil.

Daca umiditatea relativa din clocitor nu poate fi controlata, embrionul trebuie lasat sa loveasca in coaja cu ciocul, inainte de a fi mutat in clocitor. Se recomanda ca nivelul de umiditate sa fie acelasi ca in incubator pana are loc lovirea in coaja de ou. Acest fapt va permite oului sa piarda suficienta apa pentru a primi astfel oxigenul necesar in aceasta perioada critica a dezvoltarii embrionului.
In stadiul final al clocirii, se recomanda o umiditate relativa de 30-40%. De asemenea, se recomanda ca temperatura sa fie cu 1-2 grade mai mica decat cea din incubator iar umiditatea mai ridicata.

Din numarulde oua depuse, aproximativ 70% dintre ele vor da nastere la pui. Unele dintre aceste oua sunt nefertile iar unele vor nu vor putea fi clocite. Din nou, este foarte importanta o evidenta clara deoarece problemele specifice sunt asociate cu moartea embrionului in diverse momente ale incubatiei.

Puii vor iesi din oua, fara a fi asistati, la aproximativ 12 ore dupa ce au lovit cu ciocul in coaja de ou. Puii nu trebuie mutati prematur, deoarece se pot sparge vasele de sange. Daca puiul nu a iesit din ou dupa 20-30 ore si pare slabit, trebuie indepartate cu grija bucatile din coaja de ou.
Dupa clocire, pui trebuie lasati in incubator suficient cat sa se usuce fara a se deshidrata. Un pui care se misca in sus si jos poate fi mutat din instalatie. In medie, puii sunt retinuti in incubator 12 ore dupa clocire.

Dupa clocire, se aplica o solutie de iod in zona ombilicala a puiului, se cantareste puiul si se identifica. Dupa ce s-a uscat, se muta in tarcul lui cat mai repede posibil pentru a se acomoda.
Puii nu sunt capabili de termoreglare, in acest stadiu, si de aceea trebuie asigurata o sursa externa de incalzire. La acesti pui, suplimentul de caldura trebuie sa fie de 32-35 grade Celsius. Sursa de caldura trebuie sa fie suficient de mare pentru ca toti puii sa se adune in jurul ei. De asemenea, tarcul trebuie sa fie suficient de mare astfel incat puii sa se poata indeparta de sursa de caldura daca se incalzesc prea tare.